A inceput nebunia! Timp de mai bine de o luna vom avea parte zi de zi de exemple de alesi locali care migreaza de la un partid la altul. De la inceput vreau sa precizez ca personal apreciez ca modul in care a procedat actuala putere este principial incorect, fiind de genul ”scopul (imediat) scuza mijloacele”. Pentru democratie este o bila neagra, dar ...
Exista, din pacate, un ”...dar” in toata aceasta poveste. Este deja mult prea greu pentru omul obisnuit sa inteleaga cat este cauza si cat este efect in adoptarea acestei ”anomalii legislative”.
Este greu pentru actuala opozitie sa minimizeze actiunea aproape similara de acum cativa ani. Astazi este greu pentru PDL sa izbeasca prea tare in USL, fara sa-i doara si pe PNL, fosta parte integranta din puterea de acum cateva luni. Este greu pentru PNL sa izbeasca in PSD, care le-au fost tovarasi cativa ani si cu care, in solidar, au nimicit PDL. In decursul timpul, formal sau informal, am avut deja exercitiul matematic complet. Am trait si am simtit consecintele modelului combinari de 3 luate cate 2: PSD+PDL ... PSD+PNL ...PNL+PDL. In cine sa mai credem? Uneori stau si ma gandesc daca nu cumva o ”eminenta cenusie” manevreaza marionetele, iar noi, palmasii, ne agitam si investim incredere in unii sau in altii.
Revenind la tema migratiei politice, la temerile dlui Florin Turcanu ca a ramas (aproape) singur impotriva ”sistemului, nu pot sa nu ma gandesc ca si el, dar si altii, sunt victime ale propriilor actiuni de la un moment dat. Au investit mai putin in principii, intr-un sistem care sa functioneze pe baza profesioniste, girand oameni care au promis unele sau altele (bani, voturi, influenta etc.). Este cunoscut ca mai devreme sau mai tarziu majoritatea acestor oameni tradeaza. Sunt constient ca latura financiara a contat in multe dintre deciziile domniei sale, dar asta nu il scuza. Promovarea unor nulitati doar pentru ca sunt rude ale unor efemeri primari, promovarea unor persoane fara nicio experienta profesionala in functii de conducere, pastrarea unor vechi adversari politici in functia obtinuta candva doar pe criteriul politic (nicidecum profesional) pe baza promisiunii ca il vor sluji cu credinta in viitor sunt doar cateva greseli manageriale care i-au adus avantaje pe termen scurt, dar i-au subrezit propriul sistem. Degeaba vopsesti gardul, cand fundatia este din nisip. De aceea trebuie sa nu se mai mire ca toata constructia se darama la primul viscol.
Ce este de facut? In primul rand ar trebui ca alegatorul sa sanctioneze (public, dar si prin vot) toate derapajele de la democratie, indiferent de autor si de forma in care sunt facute. In al doilea rand ar trebui ca partidele sa isi asume greselile trecute si sa ofere electoratului o perspectiva viitoare pe care sa o respecte cu maxima consecventa. Iar aceasta perspectiva trebuie sa excluda razbunarile reciproce (asta nu este echivalent cu mentinerea nulitatilor in anumite posturi!), trebuie sa excluda acordarea fondurilor pe criterii politice, trebuie sa excluda prioritatea interesului personal, familial sau de grup in dauna interesului colectiv sau public.
Poate nu este rau ca anumiti decidenti de astazi sa cunoasca, pentru o anumita perioada, cum este sa fii in minoritate, sa fii umilit si discriminat de majoritate sau de cei care au puterea. Doar asa vor putea intelege mai usor anumite situatii, inclusiv in ceea ce priveste dialogul social si relatia angajatorului cu sindicatele sau, mai exact, cu TOATE sindicatele dintr-o unitate! Asa vor intelege mai usor vorba romaneasca: ”ce tie nu-ti place, altuia nu-i face!”. Intelegand toate acestea, atunci cand vor ajunge din nou in pozitia decidentului poate vor acorda prioritate fundatiei solide, in dauna gardului vopsit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu