Despre mine

Fotografia mea
O(rosanu) M(arius). Dupa initialele numelui, s-ar putea afirma ca sunt ... OM! Un OM obisnuit, un OM intre oameni! Apreciat de unii si contestat de altii, in egala masura. Apreciat acum si contestat de aceleasi persoane mai tarziu. La fel de valabil si viceversa! Un OM care face cu pasiune tot ceea ce face (bine sau rau!) si primeste de la cei din jur cu aceeasi pasiune. Un OM dependent prea mult de succese si de aprecierea celor din jur, care se regaseste greu in cazul unui esec sau al nerecunostintei celor pentru care munceste sau pentru care traieste. Un OM relativ bun si altruist (in general), dar foarte exigent cu el insusi si cu cei din jur!

joi, 10 iulie 2014

Risti, pierzi si ... castigi!


Suna paradoxal! Pierzi si castigi? Parca nu se prea potrivesc! Si totusi ...
Inainte de a explica logica titlului (ca exista o logica!), se cuvine sa fac niste precizari. 
Le fac pentru oamenii de buna-credinta, pentru cunostintele, amicii si prietenii mei, nicidecum pentru carcotasi, deoarece acestia mereu vor vedea doar ceea ce doresc ei sa vada! De unde stiu asta? Sunt carcotas-sef in multe situatii, deci stiu foarte bine psihologia carcotasului! :)))
Pentru a nu mai lungi vorba (si la asta ma pricep foarte bine!), sa trec la lucrurile concrete.

Despre mediatizarea postarilor
Scriu pe blog/site doar de cateva luni. Nu o fac foarte des si nu scriu ceva deosebit, cu un scop anume. Pur si simplu este o forma suplimentara de comunicare cu unele cunostinte, cu amicii mei, cu fosti colegi sau cu prietenii pe care ii am in diverse colturi ale lumii. Duminica am scris despre pariul pierdut cu fiica mea, Anamaria. Asa am considerat eu de cuviinta sa imi manifest maxima fericire din acele clipe! Nimeni nu poate afirma ca este bine sau rau sa te manifesti asa, deoarece suntem oameni diferiti, gandim diferit, ne manifestam diferit, reactionam diferit! De aceea suntem”indivizi” (altfel ne-am numi ... ”colectivizi”, un nou cuvant inventat, pe care il propun pentru editia urmatoare a DEX-ului :)) ). Postarea de duminica a fost citita de sute de persoane, fara sa existe reactii exagerate! Luni am postat dovada platii pariului. Ideea buna sau rea? Nici macar nu ma intereseaza, deoarece a fost, din nou, o actiune personala, intr-un cadru relativ privat. Nu au fost nici luni reactii exagerate la respectiva postare. Marti in schimb totul a luat o intorsatura pe care nu am premeditat-o, nu am anticipat-o si nu am dorit-o. Nu imi explic coincidenta, dar intr-un timp relativ scurt o mare parte din mass-media locala a preluat postarile si le-a facut publice. Nu am fost intrebat, nu am fost anuntat inainte, ci am aflat si eu de articolele respective citind presa. Este bine sau rau ce a facut mass-media? Nu ma voi pronunta, deoarece asa cum eu lucrez dupa principiile proprii, asa si ei lucreaza dupa propriile reguli, dupa propriul cod profesional. Faptul ca ulterior, pana aseara, stirea a ajuns pe Realitatea, pe Romania TV, pe stirile Yahoo, in Adevarul, Wow-biz etc. demonstreaza ca jurnalistii botosaneni au reusit sa faca o stire din nimic important. Singurii care m-au contactat pentru preluarea subiectului si pentru un material filmat sunt cei de la Digi24, pe care i-am refuzat tocmai pe considerentul ca este un subiect personal, nu de interes public. Le multumesc ca au inteles situatia si ii asigur de tot respectul meu! 

Despre oportunitatea si moralitatea pariului
Multe comentarii am citit/auzit zilele acestea cu privire la oportunitatea si moralitatea pariului pus cu fiica mea. Unele discutii mergeau pana acolo incat imi sugerau ca banii respectivi sa-i dau la cantina de ajutor social sau altele asemenea. Oameni buni (si frati crestini)! La urma urmei sunt banii munciti de mine si de sotia mea. Chiar nu putem noi decide ce sa facem cu banii nostri? Acte de caritate am facut si vom mai face, dar sa nu fim atat de absurzi incat sa uitam esentialul: avem o singura fiica si ea constituie pentru noi sensul existentei si principala motivatie a muncii. Restul reprezinta aspecte conexe. Puteti sa considerati ca suntem egoisti, ca suntem in fel si chip, dar asta nu schimba realitatea: fiica pe primul plan, restul in plan secund! In aceste conditii, noua ni s-a parut normal, oportun si moral sa ii lasam aceasta provocare. Fiecare isi cunoste copilul, stie ce il motiveaza, ce il ambitioneaza, ce il stimuleaza si ce il distreaza. Pentru ca la urma urmei un pariu este o provocare si un joc convenit de cei care il fac!Faptul ca totul s-a terminat cu bine, ca fiica mea a reusit sa obtina o medie foarte mare la BAC, fara sa platim in 12 ani nicio ora de pregatire, ne demonstreaza ca nu am gresit lansand aceasta provocare! De ce sa ia banii altii, pe meditatii, cand ii poate lua ea!? De ce sa dau banii altora, cand ii pot oferi ei?

Despre invinsul care ... a castigat
A sosit vremea sa fiu cinstit fata de voi: pariul acesta a fost pus cu speranta de a-l pierde! De ce? Pentru ca asa as fi iesit sigur in castig! Sa ma explic: pariul a pornit de la discutia avut la inceputul clasei a 12-a privind oportunitatea sau nu a participarii fetei la niste meditatii. Orice parinte se gandeste ca in clasa a 12-a niste ore de pregatire, suplimentare fata de ceea ce se face la liceu, prind bine copilului, ii da o mai mare incredere in perspectiva examenului. Cand ne-am oferit sa platim cateva meditatii (ne gandeam la 2-3 sedinte pe saptamana, la obiectele pentru BAC), Anamaria ne-a transmis ca poate gestiona singura procesul deinvatare si poate reusi cu bine fara pregatire. Stiam ca este constiincioasa si responsabila, stiam ca in cei 11 ani de scoala de pana atunci a avut dor medii anuale peste 9.80, stiam ca aluat an de an doar premiul 1 sau 2, dar parca tot consideram ca in clasa a 12-a este nevoie de ceva suplimentar. Gandeam ca un parinte, iar cei care au copii stiu despre ce scriu acum. Deoarece Anamaria era ferma in decizia de a invata singura si avand in vedere un pariu relativ asemanator facut in clasa a 8-a, am convenit asupra pariului care a facut atat valva zilele acestea, oferta de a o sprijini cu ore de pregatire, daca si cand va considera ea necesar, ramanand valabila pe tot parcursul clasei a 12-a. Nu a solicitat nicio ora de pregatire, astfel incat am economisit o suma considerabila in ultimul an. Daca avem in vedere ca o sedinta de pregatire este, in medie, 60-80 lei, ceea ce inseamna 150-200 lei saptamanal, adica 600-800 lei lunar, putem estima ca suma economisita este de peste 4.000 lei.  Avantaj eu!
In al doilea rand, in calculul meu ”secret” era si faptul ca o medie peste 9 (cu atat mai mult media 9,51) va asigura conditiile obtinerii unei burse de studiu (pentru anul I aceasta se acorda in functie de media la admitere, care coincide cu media la BAC in cazul facultatii pentr care opteaza Anamaria). In anul 2013-2014 bursa de studiu a fost de 350 lei lunar (in principiu acopera cazarea si masa), astfel incat in urmatorul an voi face o economie importanta, de peste 3.000 lei. Avantaj eu!
In al treilea rand, o medie sub 9 ne-ar fi determinat sa depunem dosarul de inscriere la mai multe facultati la care se regaseste specializarea dorita de Anamaria (Cluj, Sibiu, Brasov). Asta ar fi insemnat o cheltuiala suplimentara cu deplasarea, cu cazarea si cu taxele de inscriere la fiecare facultate. Cu media de 9.51 nu o vom inscrie decat la o singura facultate, aceea pe care si-o doreste de la inceput, economisind astfel cca. 700-800 lei. Avantaj eu!

Despre invingatorul responsabil
Pariul, ca provocare, ca motivare nu reprezinta o solutie universal valabila. Unele persoane nu ”reactioneaza” la asa ceva, de aceea nu imi permit sa ofer altora sfaturi sau sugestii in acest sens. Insa eu am cunoscut foarte bine cu cine pun pariul, motiv pentru care nu am ezitat. Am spus-o si o repet: Anamaria este un model de responsbilitate! Pentru a-i linisti pe unii carcotasi, ii asigur ca nu seamana cu mine! Ma depaseste in tot ce este bun si nu m-a mostenit in ceea ce am eu rau (incapatanarea extrema, gandul de razbunare, inflexibilitatea etc.). Nu ma puteti intelege pe mine, nu puteti intelege pariul si efortul meu de a-l plati, fara sa o cunoasteti pe Anamaria. Cine o cunoaste cu adevarat stie ca merita mult mai mult decat a primit. Un exemplu pentru a intelege mai bine: din momentul in care a primit banii in cont a inceput sa-i planifice pe termen scurt, mediu si lung. Poate unii cititori sau comentatori se gandesc ca tineretul din ziua de azi cheltuie banii pe prostii in cateva zile. Poate sunt si asemenea exceptii, dar nu este cazul ei. Ea a alocat o parte din bani pentru a sustine examenul de competente lingvistice Cambridge English, pentru a-si schimba ochelarii de vedere, pentru a face (la un moment dat) scoala de soferi, pentru o mica excursie/vacanta si pentru alte cateva asemenea activitati, la fel de responsabile, dar pe care, desi le cunosc in mare parte, nu le pot dezvalui, fiind surprize pentru anumite persoane. Acum ma intelegeti? 

 In loc de concluzie ...
Cand ai un asemenea copil nu poti fi decat mereu castigator! Avantaj eu!

Un comentariu:

ryka41 spunea...

Vă felicit pentru ce ați facut,sunteți un pagubit fericit.